Ce trebuie să știi dacă vrei să lucrezi în Japonia. Din gândurile unui tânăr imigrant român (XXVIII)

Acordul de parteneriat economic și cel de parteneriat strategic între Japonia și UE, intrate în vigoare luna aceasta, deschid noi orizonturi de oportunități. Acest articol prezintă câteva practici și prețuri imobiliare pentru cititorii care au în vedere Japonia ca destinație de lucru sau afaceri.

Tokyo nu acomodează numai pe cei 38 de milioane de oameni care sunt găzduiți în imobilele situate în această metropolă, dar și pe toți “navetiștii” care vin zilnic la lucru în Tokyo din alte localități, al căror număr nu este exact. Pentru a locui în Tokyo, străinii au în principal trei alternative: hotelurile, guesthouses și agențiile imobiliare pentru străini. Oferta hotelurilor este desigur extrem de variată, de la camere de lux mari la prețuri uriașe, la capsule cu un patuc, precum cele din imagine, cu prețul în jur de 50 de dolari pe noapte. Guesthouses (casele de oaspeți, cu baie și bucătărie comună), situate în diverse locații ale orașului, sunt case obișnuite, fără recepție, cu mai multe camere (de obicei foarte mici), patronate de regulă de companii specializate ce închiriază fiecare cameră la preț minim de 500-600 de dolari pe lună. De regulă, agențiile imobiliare pentru japonezi nu servesc străini decât dacă aceștia sunt rezidenți, au un loc de muncă stabil, vorbesc limba japoneză, trăiesc de mult timp în Japonia, și au unul sau chiar doi garantori japonezi. Agențiile imobiliare nu obișnuiesc să semneze contracte de închiriere sub sau peste 2 ani, iar la semnarea contractului se plătește proprietarului o suma egală cu două luni din chirie, în semn de recunoștință pentru favorul de a închiria imobilul respectivului chiriaș și nu altuia. Acești bani nu reprezintă avans sau garanție, ci “mulțumire pentru cheie”, iar chiriașul îi va plăti la fiecare doi ani, fără să i se returneze. Odată cu acești bani se mai plătește și o altă suma egală cu o lună din chirie pentru costurile reparațiilor și curățenia de la sfârșitul contractului. Această suma poate fi returnată parțial chiriașului dacă nu sunt reparații de făcut și dacă imobilul este curat. Agențiile imobiliare pentru străini au aceleași practici, deosebirea dintre agențiile pentru străini și cele pentru japonezi este de obicei, cost total mai mare pentru străini. Proprietarii de imobile nu fac contracte imobiliare fără agenții, iar agențiile oferă proprietarilor o mulțime de garanții și avantaje. Proprietarii sunt de fapt cei de la care pornește reticență față de chiriașii străini. Imobilele se închiriază complet goale, iar chiriașul are obligația de la preda imobilul complet gol. Acest lucru este o problema deoarece costul transportului mobilei, a electrocasnicelor etc. este același sau mai scump decât prețul acestora, iar gunoiul pentru asemenea articole se plătește (de exemplu pentru o masă, aproximativ 10 dolari).

În Tokyo, închirierea unui apartament de 40 mp cu o camera, baie și bucătărie are presupune costuri medii de aproximativ 1500 de dolari pe lună. Această sumă nu include parcare, costuri de întreținere, consum electricitate, apă sau gaze.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*


* Copy This Password *

* Type Or Paste Password Here *