Cunoaște Craiova prin instituțiile sale (8): Institutul de Cercetări Socio-Umane C.S. Nicolaescu-Plopşor Craiova al Academiei Române

Dacă visul paşoptiştilor de a avea o formă de învăţământ universitar în Cetatea Băniei s-a împlinit, crearea unei instituţii cu specific în exclusivitate de cercetare ştiinţifică a fost o dorinţă de dată mai recentă şi obţinută graţie iniţiativei şi strădaniei lui C.S. Nicolaescu-Plopşor (1900-1968), sprijiit de academicienii Ilie Murgulescu şi Ştefan Milcu. El a creat, în urma unor insistenţe repetate la conducerea ţării şi a Academiei Române, la 25 decembrie 1965, o filială a înaltului for academic la Craiova, care, azi se numeşte Institutul de Cercetări Socio-Umane şi îi poartă cu cinste numele.

La început, instituţia academică avea doar trei secţii: 1) de arheologie şi istorie; 2) de filologie şi 3) de istorie a artei, etnografie şi folclor. Cu o bibliotecă documentară foarte bine dotată (marea majoritate a cărţilor provenind din Biblioteca Academiei Române şi poartă autografele unor mari personalităţi româneşti şi universale, peste 160.000 exemplare, între care numeroase cărţi patrimoniale), noua instituţie ştiinţifică a apărut ca o necesitate strigentă într-o epocă de căutări şi cercetări, de emulaţie intelectuală. Prima locaţie a instituţiei a fost clădirea de patrimoniu a Băncii Neamţu (azi Primăria Craiovei). Aici, în demisolul acestei impunătoare clădiri, cunoscutul critic de artă, V.G. Paleolog (primul din lume care a intuit genialitatea lui C. Brâncuşi), a elaborat Informatica Brâncuşi, o vastă bibliografie, aproape exhaustivă, despre celebrul sculptor şi a strâns corespondenţa sa cu mari personalităţi ale lumii.

După înfiinţarea Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice, institutul se politizează, îşi schimbă denumirea în Centrul de Ştiinţe Sociale, iar unii cercetători de valoare deveniţi peste noapte indezirabili, sunt obligaţi să părăsească instituţia.

După 1990, instituţia craioveană a revenit sub egida Academiei Române, cu denumirea Institutul de Cercetări Socio-Umane „C.S. Nicolaescu-Plopşor”, cu secţiile: arheologie, istorie, filosofie, sociologie, lingvistică, literatură, etnografie şi folclor, economie, avându-şi un nou sediu, mai puţin generos, într-o clădire de secolul 19, construită de N. Feraru.

Institutul craiovean de cercetare s-a impus pe plan naţional şi chiar european, prin directorii care i-au succedat lui Nicolaescu-Plopşor (decedat în 1968): lingvistul Gh. Ivănescu, membru corespondent al Academiei (1968-1971), care a fondat publicaţiile Centrului: Philogica şi Historica (a cărui teză de doctorat n-a putut fi publicată în timpul vieţii sale); lingvistul şi folcloristul Dumitru Şandru (şef de secţie din 1968, şi director între 1971-1972), fondând, aici, două volume ale cercetătorilor: Contribuţii istorice şi Contribuţii filologice; istoricul Traian Lungu (1972-19739; istoricul Titu Georgescu (1973-1975); economistul Ctin. Bărbăcioru (1975-1979); istoricul Ion Pătroi (1979-1990), care fondează seria nouă a revistei Arhivele Olteniei; arheologul Gh. Popilian (1990-1999); istoricul Vladimir Osiac (1999-2000); istoricul Cezar Avram, care a înfiinţat alte publicaţii: Anuarul instituţiei, Revista de cercetări socio-umane şi Hispanica Felix.

O parte dintre cercetători au înnobilat, prin activitatea lor, tânăra universitate craioveană (Marin Petrişor, Aurelian Popescu, D. Ivănuş, I. Calotă, Em. Bureţea, Vl. Osiac, I. Toma, D. Otovescu, Virgil Joiţa, Ov. Ghidirmic, Sorina Sorescu, Dinică Ciobotea, V. Sălan, Camelia Zăbavă, Liviu Ilie, Gh. Dănişor, I. Buşe, Adriana Neacşu etc.) sau au devenit ei înşişi conducători de instituţii de cultură (Paul Rezeanu, Luchian Deaconu, Romulus Diaconescu, Dumitru Otovescu, Mihai Fifor), continuând, în acelaşi timp, activitatea de cercetare ştiinţifică, a cărei metodologie au deprins-o la institutul academic craiovean.

Informațiile au fost selectate din capitolul „Instituțiile culturale și viața spirituală”  (Tudor Nedelcea) din lucrarea monografică „Orașul Craiova. Craiova City”, publicată anul precedent la editurile Beladi-Sitech, sub coordonarea universitarilor Dumitru și Cristina Otovescu.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*


* Copy This Password *

* Type Or Paste Password Here *