Curiozități despre justiția japoneză. Din gândurile unui tânăr imigrant român (XXIX)

Dreptatea este un țel moral pe care uneori omenirea pare că nu reușește să îl atingă. Justiția din multe țări este conturată de relația ei cu spectrele politice (de stânga, de dreapta, de centru), uneori legile sunt nedrepte și, astfel, mulți dintre cei care așteaptă dreptatea o primesc prea târziu sau deloc. Sunt state care aplică pedeapsa capitală pentru fapte care în alte state sunt “o modă”, iar închisoarea ”dincolo de viață”, pentru unii este dreptate, dar pentru alții glumă.

În România comunistă, printre cel mai aspru pedepsite infracțiuni era criminalitatea economică, la jumătatea anilor  ’80 având loc, într-un singur an, 19 astfel de execuții. Ultimele execuții din istoria României au fost cele ale soților Ceaușescu după care, la mai puțin de două săptămâni, pedeapsa capitală a fost abolită ăn România. În Japonia, pedeapsa capitală este legală și se aplică în special celor care ucid mai multe persoane.

Mediatizatul caz Ghosn arată lumii cum face justiția japoneză dreptate în cazul abaterilor financiare. Ghosn, super-celebritatea din lumea afacerilor mondiale și eroul din cărți bestseller, a fost arestat în aeroportul din Tokyo în Noiembrie anul trecut. A treia cerere de eliberare pe cauțiune a fost aprobată luna aceasta, suma stabilită de Curtea de District din Tokyo fiind de 1 miliard de yeni (9 milioane de dolari), sumă ce ar fi trebuit plătită în aceeași zi. Ghosn este acum liber, dar condițiile eliberării sale sunt foarte stricte: nu are voie să părăsească Japonia, este permanent urmărit cu camere de supraveghere și accesul la internet nu îi este permis. Săptămâna trecută, Curtea i-a respins cererea de participare la o ședință a consiliului Nissan, deși Ghosn rămâne membru al consiliilor celor trei giganți Nissan, Mitsubishi și Renault. Spre deosebire de Bernard L. Madoff, autorul celei mai mari fraude financiare din istoria Statelor Unite, condamnat la 150 de ani de închisoare si se află în prezent într-un complex de corecție luxos de lângă Manhattan, Ghosn a stat pe perioada arestului într-o celulă mică de închisoare obișnuită. A slăbit, a cerut eliberare pe cauțiune sub promisiunea că își va preda toate pașapoartele și că va plăti din buzunar pentru lanțurile de la picioare și gărzi private, iar soția lui a făcut un apel la Națiunile Unite acuzând că soțului ei i-au fost încălcate drepturi fundamentale în Japonia, încercând să îl scoată din așa condiții. Criticile aduse justiției japoneze de oameni importanți, printre care și președintele Macron, trec că niște vorbe spuse unor urechi surde. În Japonia, experți precum fostul procuror Yasuyuki Takai spun că Ghosn a fost eliberat surprinzător de repede.

Curtea de District din Tokyo a fost înființată în anul 1871 (imagine alaturată). Potrivit statisticilor juridice publicate de Curtea Supremă, în anul 2005 au fost eliberați pe cauțiune 10.411 deținuți. Prețul eliberării dintr-o închisoare japoneză a atins 2 miliarde de yeni, cazul lui Mitsuru Asada. Nerespectarea condițiilor eliberării pe cauțiune rezultă în reîncarcerare, desigur fără returnarea sumei plătite.

Informațiile din acest articol sunt departe de a fi suficiente pentru a putea aprecia dacă justiția japoneză face dreptate sau nu. Poate unii știu cum ar fi fost tratat Ghosn în trecutul communist al României și, desigur, în viitor ar fi de dorit ca justiția română să nu fie nevoită să se confrunte cu asemenea cazuri.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*


* Copy This Password *

* Type Or Paste Password Here *