Despre bullying și consecințele sale, cu prof. consilier dr. Mariana Pădureanu

Ce este bullying-ul?

Bullying-ul este o manifestre care produce daune celorlalți, efectuată în mod repetat, si care se poate manifesta fizic, prin agresivitate fizică sau psihologic, prin producerea unor daune emoționale. Instrumentele acestui fenomen pot fi cuvintele, acțiunile sau excluderea socială. Fenomenul de bullying este inițiat de o persoană sau de un grup de persoane, incluzând un raport de putere inegal, deoarece victima nu dispune de resurse (fizice, psihologice, sociale) pentru a se apăra.

Cine sunt victimele acestui fenomen?

Victima este de regula într-o ipostază vulnerabilă, care prezintă anumite slăbiciuni pe care bully-ul le exploateaza. Victima manifestă imposibilitate de apărare și sentimente de neputință. Spectatorii, (bystanders) sunt și ei persoane implicate în fenomenul de bullying, chiar dacă nu în mod direct, însă asistă la acțiune.

Victimele bullying-ului sunt adesea timide, cu stimă de sine scăzută, abilități sociale slabe, în general mai puțin puternice din punct de vedere fizic decât colegii lor. Agresorii îi aleg după aceste criterii tocmai pentru a se afla în siguranță deoarece, de obicei, aceștia nu se revoltă.

Bullying este o formă de abuz emoțional și fizic, având trei caracteristici:

  • intenționat – agresorul are intenția să rănească pe cineva;
  • repetat – aceeași persoană este rănită mereu;
  • dezechilibrul de forțe – agresorul își alege victima care este percepută ca fiind vulnerabilă, slabă și nu se poate apăra singură.

La ce se referă bullying-ul școlar?

Comportamentul de bullying se manifesta mai ales atunci când există diferențe de ordin economic, rasial, cultural, de vârstă etc., iar copiii îl învață de la adulți, copiii mai mari, televizor.

În procesul de creștere, aproape fiecare copil experimentează „necăjirea” (teasing) de către copiii mai mari și de adulți. Poate pentru aceștia este o simplă joacă, dar, pentru copil, este un model de comunicare de la cel puternic către cel slab; copilul este în plin proces de achiziții, încă nu are capacitatea de a discerne între bine și rău. Încă nu poate anticipa pe termen lung consecințele faptelor sale sau ale altora, așa că interiorizează comportamentul, modelul de la cei apropiați lui sau din alte surse, atunci când părinții săi îl acceptă prin neimplicare. Copilul învață și el să „necăjească” și, făcând acest lucru în mod repetat, comportamentul devine „bullying” și se  poate manifesta:

  • verbal: amenințări, etichetări, batjocură;
  • psihologic: izolarea victimei, răspândirea de zvonuri;
  • fizic: lovire, împingere.

Care sunt efectele bullying-ului?

Efectele bullying-ului  pe termen lung sunt dezastruase pentru dezvoltarea copiilor, atât emoţional cât şi educaţional. Copiii care joacă orice rol în episoade de bullying – victime, agresori sau martori – pot manifesta scăderea încrederii în sine, depresia, abandonul școlar, scăderea rezultatelor la învățătură, ajungându-se uneori şi la sinucideri.

Ce putem face?

Un copil care este victimă a bullying-ului are nevoie de sprijinul adulţilor din jurul lui. Cu ajutorul lor, copiii învaţă cum să facă faţă comportamentelor de tachinare, poreclire sau a altor forme mult mai grave. Fiecare copil are nevoie să știe că aceste tipuri de comportamente sunt inacceptabile. Un copil care este agresat trebuie să evite să se înfurie/să plângă; să se comporte agresiv (să lovească, să înjure etc.), să aducă alţi copii sau o gaşcă cu ajutorul cărora să îşi facă dreptate, să răspundă cu tachinare.

Toţi adulţii, cadre didactice şi părinţi, care au legătură cu şcoala trebuie să fie vigilenţi în a identifica acest fenomen şi a interveni. Odată identificat fenomenul, este necesar ca adulţii să respecte cele trei principii de intervenţie:

-să acţioneze imediat;

-să-i ofere credit copilul agresat;

-să ia măsuri pentru a diminua puterea celui care agresează.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*


* Copy This Password *

* Type Or Paste Password Here *