Studiu: Care sunt cele mai căutate meserii în comunele doljene

Prin proiectul „Meseria, brățară de aur” s-a reușit realizarea unui studiu pentru identificarea meseriilor tradiţionale din satele doljene; promovarea şi valorificarea acestora ca punţi de legătură între generaţii, elemente de identitate, modele de cultivare estetică, formare şi specializare în rândul tinerilor. Proiectul este realizat de Asociaţia Culturală „Oltenia” cu sprijinul Consiliului Judeţean Dolj prin programul de finanţare a activităţilor nonprofit de interes general – Domeniul Cultură. Studiul a presupus realizarea unei anchete pe bază de chestionar, aplicat reprezentanților autorităților locale ale celor 104 comune doljene, precum și a unei anchete pe bază de interviu, ce i-a avut drept protagoniști pe puținii meșteșugari doljeni, deopotrivă seniori și tineri antreprenori.

În urma anchetei pe bază de chestionar au fost evidențiate mai multe tendințe interesante. 

În ordine descrescătoare, principalele meserii practicate de locuitorii satelor doljene sunt legumicultor, crescător animale, cultivator cereale, lucrător în construcții, apicultor, meșteșugar/confecționar. Deși, conform reprezentanților autorităților locale, gradul de conservare al tradițiilor este redus și foarte redus, profilul economic al comunităților continuă să fie dominat de meserii aferente sectorului primar. Nevoia de retehnologizare a acestui sector determină o cerere importantă pentru meserii precum zootehnician și conducător utilaje agricole. Cea mai importantă cerere se înregistrează însă în cazul meseriei “medic veterinar”, evocată de 68% dintre respondenți, ce necesită intervenția urgentă a autorităților competente. Cu toate că unele meserii tradiționale continuă să fie solicitate (sobar, tâmplar, zidar), practicienii lor sunt din ce în ce mai puțini, neputând să acopere această cerere.

În doar 28% dintre localitățile investigate continuă să fie practicate meșteșugurile. Finalitatea obiectelor rezultate în urma practicării acestor activități este mai mult estetică decât utilitară. Principalele cauze care au dus la dispariția meșteșugarilor sunt, în viziunea reprezentanților autorităților locale, dezinteresul tinerilor de a duce mai departe meșteșugurile și dispariția meșterilor. 

Doar 13% dintre administrațiile locale chestionate au fost implicate până în prezent în proiecte de promovare a meșteșugurilor locale. Cinci dintre acestea au putut menționa nominal principalele proiecte și rezultatele aferente destinate promovării meșteșugurilor.

 Atitudinea autorităților locale în ceea ce privește implementarea unor proiecte și strategii de promovare și dezvoltare a meșteșugurilor locale este, în general, una sceptică: 60% dintre respondenți opinează că o amplă strategie de promovare a meșteșugurilor nu ar avea vreun impact deosebit asupra dezvoltării localității într-un sens pozitiv. Doar 15% dintre autoritățile locale chestionate ar fi dispuse să se implice pe viitor într-un demers de acest gen.

În ceea ce privește strategiile de reducere a ratei șomajului în comunitățile pe care le gestionează, reprezentanții autorităților locale au evocat următoarele măsuri:

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*


* Copy This Password *

* Type Or Paste Password Here *