Toader: Guvernul a adoptat ordonanța de modificare a legilor Justiției

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a anunțat că Guvernul a aprobat ordonanța de urgență pentru modificarea legilor Justiției, precizând că nu a mers la „Comsia de la Veneția pentru a solicita sau lua aprobare”, informează Hotnews

„Suntem în momentul în care se încheie o perioadă de dezbateri pe cele trei legi ale Justiției. Pentru corelarea unora din prevederi, preluarea unor recomandări ale Comisiei de la Veneția, pentru alte necesare corelări, Guvernul a adoptat ordonanța de urgență. (…) Eu nu am mers la Comisia de la Veneția pentru a negocia soluțiile din ordonanța de urgență. Nu am mers nici pentru a solicita sau lua aprobare. Nu am mers pe cont propriu fără o prealabilă dezbatere cu decidenții din țară”, a spus Toader. 

El a adăugat că, în calitate de ministru al Justiţiei, consideră că „modificările aduse legilor justiţiei sunt, se vor dovedi benefice pentru activitatea de înfăptuire a justiţiei pentru cetăţeni, pentru suplimentarea garanţiilor de realizare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale”.

Esențial

– se măreşte vechimea în magistratură pentru poziţiile de procuror general, de prim-adjunct şi de adjunct ai acestuia, pentru funcţiile de conducere de la DNA şi DIICOT – de la 8 la 15 ani;

– procurorii care vor să facă parte din DIICOT sau DNA trebuie să aibă 10 ani vechime în profesie; 

– posibilitatea ca magistraţii să se pensioneze la împlinirea a 20 de ani de activitate a fost amânată pentru finalul lui 2019;

– interviurile pentru funcţii de procuror de rang înalt vor fi transmise în direct şi arhivate;

– secţia pentru procurori de la CSM va avea competenţă în detaşarea tuturor procurorilor; 

– ministrul Justiţiei va putea sesiza Inspecţia Judiciară pentru a se stabili dacă există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare de către procurori;

– apelurile vor fi judecate în complet de trei judecători din 2020

Toader a prezentat principalele modificări aduse:

–  Se măreşte vechimea necesară în profesia în magistratură pentru cei care vor dobândi funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, funcţiile de conducere de la DNA şi DIICOT care în prezent sunt de opt ani, deci durata va fi vechimea minimă de 15 ani. 

 – La Ministerul Justiţiei când se fac acele interviuri pentru a se propune preşedintelui republicii diferitele candidaturi pentru funcţii de procuror de rang înalt, ne recomandă Comisia de la Veneţia să dăm dovadă de mai multă transparenţă. În ordonanţă am preluat modelul de la CSM şi pe viitor, de la momentul intrării în vigoare a ordonanţei, respectivele interviuri şi susţineri de proiecte manageriale vor fi transmise în direct, vor fi arhivate, vor putea fi vazute de oricine este interesat, atunci, în momentul interviului, sau din arhivă la o dată ulterioară.

– Atât la DIICOT, cât și la DNA crește vechimea în profesie pentru a putea accede la 10 ani. Să fii procuror la DNA, DIICOT va fi necesară o vechime de 10.

– O altă prevedere care a stârnit multă dezbatere, după părerea mea inutilă. Comisia de la Veneția a reținut faptul că cei doi reprezentanți ai societății civile în CSM nu au drept de vot. Și ne scrie cât de necesar e să participe cu drept de vot. Am înțeles care e dezinformarea, cât scrie Constituția că participă cu drept de vot la plen. (…) Ca să fie limpede și pentru cine nu vrea să înțeleagă, reprezentanții societății civile participă cu drept de vot la plenul CSM.

 – MJ poate sesiza IJ pentru a vedea dacă există indiciile unei abateri disciplinare de către procurori. De ce am considerat necesară această soluție: prin raportare la 132 din Constituție, procurorii își desfășoară activitatea sub autoritatea MJ. Autoritatea ar fi pur declarativă dacă nu ai putea interveni dacă se realizează abateri comportamentale ale procurorilor. 

– O altă modificare se referă la CSM. Membrii CSM pot fi revocați dacă își pierd încrederea celor care i-au ales. Or, încrederea este un factor de natură subiectivă care nu poate fi cuantificat şi atunci acelaşi lucru, acelaşi eveniment în care eu pot să am încredere altcineva să nu aibă încredere, fiecare cu reprezentarea şi aprecierea lui, dar această diferenţă de abordare subiectivă de înţelegere, dacă vrem, nu trebuie să se reflecte în statutul unui demnitar, membru al CSM-ului, care să poată fi revocat din acest motiv. Este şi recomandarea Comisiei de la Veneţia, am eliminat-o, am preluat în bună parte elementele procedurale primite de la reprezentanţii ai CSM-ului. 

– O altă modificare se referă la amânarea intrării în vigoare până la 30 iunie 2019. Avem textul de lege care interzice magistraților să fie detașați. Avem un principiu că mandatele în curs nu pot fi afectate. Speranța mea ar fi să subliniați diferența de a detașa pe viitor și a menține pe cineva detașat. Exemplific prin faptul că CSM a dat o hotărâre care stabilește că detașările în curs se mențin până la data finalizării lor. Sigur că avem de la MJ asimilați magistrați care sunt detașați în alte demnități publice. 

– Amânarea pensionării anticipate până la finele lui 2019. 

– Comisia de la Veneția spune că ar fi o problemă, înțeleg că ar fi aproape 2100 de magistrați care ar avea vocație la pensionare. Propunerea a venit de la CSM.  

– Pentru a ține echilibrul între dorința unor magistrați, de a respecta decizia CCR, de a răspunde preocupărilor Comisiei de la Veneția s-a propus și adoptat soluția amânării până la finele lui 2019. 

– O altă modificare: se prevede că pe viitor apelurile se vor judeca în complet de trei judecători și am dat curs solicitării CSM, amânând. Apelul în complet de trei judecători se va judecat din 2020. 

– Avem textul de lege care interzice magistraţilor, asimilaţilor să mai fie detaşaţi, dar avem un principiu care spune că mandatele în curs nu pot fi afectate. Adică mandatele în curs nu pot fi scurtate, nu pot fi lungite, pot fi anulate pe motive de revocare. Prin urmare, speranţa mea la dumneavoastră ar fi sa subliniaţi diferenţa dintre a detaşa pe cineva pe viitor şi a-l menţine pe cel care este deja detaşat de anul trecut sau de acum doi ani sau de acum jumătate de an. Vreau să vă exemplific prin faptul că la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii s-a dat o hotărâre de dată recentă în acest sens, în care se stabileşte potrivit a ceea ce am enunţat şi eu, faptul că detaşările în curs se menţin până la data expirării lor. Secţia de procurori a CSM a dat aceeaşi interpretare că de altfel nici nu se putea altcumva.

– Mulți sunt delegați, detașați. Problema e dacă respectă cerințele legale. Se va face o radiografie a sistemului. Cei care îndeplinesc condiția de vechime, să nu fi fost sancționați, sigur vor rămâne acolo. Ceilalți se vor întoarce la unitățile de parchet de unde au venit. 

– Legile justiției sunt și ele perfectibile, probabil vor fi necesare și alte modificări. Am mers de două ori la Comisia de la Veneția, cu draftul de ordonanță în mână, ca să discutăm coordonatele noilor reglementări în raport cu standardele europene, nu să cer aprobare. 

– Speranța mea ca în avizul final să se constate că fie și parțial România se aliniază la standardele europene. 


Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*


* Copy This Password *

* Type Or Paste Password Here *