Concluziile Simpozionului «Viitorul învățământului (strategii, soluții legiferare)», Târgu-Jiu

Necesitatea și urgența abordării problemei educației actuale constă în faptul că:
a) Educația parcurge un process
de criză, cu tendințe de cronicizare, o criză de identitate, caracterizată prin: criza de valori, criza de autoritate epistemică, o criză institutional-funcțională, involuția calității, criza de viziune, criza misiunii, criza finalităților, criza morală ş.a.m.d.
b) Relația mediu social – mediu
școlar s-a destabilizat, puterea de influență a celui din urmă scăzând, atât ca amplitudine, cât și ca intensitate.
c) Este important ca aceste probleme să fie identificate, recunoscute, decelate și
rezolvate în timp util spre a se asigura funcționarea sistemului de învățământ și – pe această bază – acesta să redevină performant.
d) Actualul sistem educațional generează performanțe slabe în toate structurile sale,
iar, dacă ne referim la vârful performanței, respectiv la realizările din învățământul universitar din România, se constată că nici o universitate nu se regăsește printre primele 500 de universități din lume. Este un indicator edificator pentru performanțele în învățământul superior, este profilul statistic al brevetelor pe țară. În Japonia, totalul brevetelor în anul 2017 a fost de 328.646, iar în România a fost doar de 564. Raportat la numărul personalului didactic cuprins în învățământul superior, în Japonia (198.987), în anul 2017, media numărului de brevete/cadru didactic a fost de 1,65, în timp ce în România (35.028) a fost de… 0,016.Totuși, se invocă din partea universităților mari (cele 5 “de top”: “Babeș – Bolyai”, Universitatea București, “A.I. Cuza” Iași, Politehnica București și Universitatea de Vest Timișoara), că universitățile mici sunt cele care consumă bani și nu au performanță. În logica rectorului Pop A.I. de la Universitatea “Babeș – Bolyai”, 5000 de locuri bugetate de stat, annual, sunt egale cu 320 locuri bugetate și distribuite la universitățile mici. Performanța celor 5 universități “de top” privind numărul de brevete ce revin/cadru didactic – în condițiile atribuirii tuturor brevetelor (în realitate lucrurile stau altfel) – este este de 0,02 brevete/cadru didactic, adică, o cifră nesemnificativă.
e) Astfel, se solicită imperativ o regândire a educației în noul context actual și mai
ales al provocărilor viitoare.

Tematica Simpozionului: “Starea actuală a învățământului din România”:
Tradiție și inovare în învățământul din România; Schimbări în învățământul de astăzi (S.U.A., Germania, Franța, China, Japonia); Competitivitatea, calitatea și evaluarea calității în învățământ; Reforma curriculum- ului, nucleu al schimbării din învățământul preuniversitar; Nevoia dezvoltării învățământului profesional; Învățământul superior (bachelor, master, doctorat); Cercetarea științifică și inovația pedagogică. Bazele psihologice ale învățământului; Finanțarea învățământului. Alternative actuale; Pregătirea cadrelor didactice. Selectarea responsabililor educaționali; Propuneri de lege ferenda.

Scopul Simpozionului:
• Îmbunătățirea și/sau mai ales transformarea actualului sistem educațional
• Orientarea integrării educației în conceptul de dezvoltare durabilă
• Încurajarea cunoaşterii şi stimularea creativităţii educabililor
• Crearea unui mediu benefic de comunicare adecvată între actorii educaționali și mediul social
• Re-crearea unei ecologii a educației
• Propuneri de lege ferenda în educație.
Invitați speciali: miniștri ai educației, secretari de stat, directori generali care au funcționat în Ministerul Educației

Mesaje de inaugurare: prof.univ. dr. Andrei Margași prof.univ. dr. Adrian Gorun
Forme de organizare:
-Prezentarea comunicărilor științifice pe teme educaționale
-Discursuri ale invitaților speciali
-Intervenții și dezbateri ale participanților
Evaluarea lucrărilor Simpozionului
Seria de conferințe din cadrul Simpozionului a beneficiat de o largă participare, fiind prezenți principalii actori din educație.
Componența participanților:
– după statutul functional: rectori, experți în educație, profesori universitari, cadre didactice din preuniversitar, cercetători științifici, academicieni, reprezentanți ai autorităților locale
– după criteriul geografic: din toate zonele țării, preponderant din regiunea Sud-Vest Oltenia
Comunicări și intervenții ale invitaților și ale celorlalți participanți
-Au fost supuse dezbaterilor Simpozionului 10 teme majore din domeniul educației. De asemenea, au fost prezentate 45 de comunicări științifice din partea unor personalități marcante ale învățământului românesc, printre care: Andrei Marga, Adrian Gorun, Adrian Curaj, Dumitru Miron, Doru-Sabin Delion, Constantin Brătianu, Ion Cucui, Toader Nicoară, Doina Banciu, Octavian Mândruț, Adrian Graur, Sergiu Stelian Iliescu și alţii.
Suportul documentar pentru participanții la lucrările Simpozionului:
Volumul: “Perspectivele învățământului românesc (cu propunere de lege ferenda)”
Informarea și facilitarea accesului la lucrările simpozionului: presă, radio, facebook, videoconferință.

Impactul lucrărilor simpozionului:
– Cunoașterea/diseminarea experiențelor inovaționale din educație
– Lărgirea cercului de participanți la lucrările Simpozionului, prin transmiterea prin videoconferință, rețele de socializare etc.
– Proiectarea de parteneriate între actorii educaționali, instituții interesate, mediul de afaceri (între universități, între universități și centre de cercetare etc)
– Stimularea participării actorilor educaționali la elaborarea legii educației naționale
– Deschiderea unui nou forum de dezbateri asupra problemelor majore cu care se confruntă România într-o lume tot mai globalizată și mai schimbătoare
– Încurajarea participării actorilor educaționali la soluționarea problemelor majore: sociale, economice, etice ale societății noastre
– Stimularea creșterii calității învățământului românesc.

Propuneri/soluții de îmbunătățire a sistemului educațional din România
• Îmbunătățirea conținuturilor curriculare și pedagogice, precum și tranformarea organizaţională care vizează ameliorarea durabilă a reuşitei educative a elevilor şi studenţilor
• Formarea și dezvoltarea atitudinii de a învăța pe tot parcursul vieții
• Crearea și dezvoltarea abilităților metacognitive ale tinerilor pentru “A învăța să înveți și să reînveți”
• Formarea abilităților și a competențelor de interacțiune și comunicare umană, de formare de caractere, de colaborare și de lucru în echipă, de formare și asumare a unei culturi a inovării
• Creșterea rolului inovației în educația din România. Crearea de școli experimentale (inclusiv în mediul universitar)
• Conștientizarea și responsabilizarea părinților pentru implicarea activă în procesul educational al copiilor lor

Concluzia finală a lucrărilor Simpozionului de la Târgu-Jiu:
Elaborarea unei noi legi a educației naționale care să permită, să faciliteze și să direcționeze transformarea sistemului educațional actual din perspectiva viitorului, printr-o politică educațională orientată pe misiuni asumate

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*