Cunoaște Craiova prin instituțiile sale (4): Muzeul de Artă

Muzeul de Artă din Craiova a fost inaugurat în august 1954, în palatul familiei boiereşti de origine aromână, Constantin şi Jean Mihail, construit între 1900-1907, după planurile arhitectului francez Paul Gottereau, ca locuinţă privată. Ultimul urmaş, Jean Mihail (1875-1936), l-a donat statului român, intelectualii locali dorind  iniţial să înfiinţeze aici o universitate. S-a înfiinţat însă Fundaţia „Jean C. Mihail”, condusă de dr. C. Angelescu, desfiinţată în 1948.

La baza muzeului se află pinacoteca Fundaţiei „Alexandru şi Aristia Aman” din Craiova, inaugurată la 21 decembrie 1908, care cuprindea tablouri din şcolile olandeză, flamandă, italiană şi franceză, pictură şi grafică de Theodor Aman, tablouri din colecţiile N.P. Romanescu, Jean Mihail, Cornetti, Glogoveanu, artă decorativă românească şi străină. În perioada postbelică, colecţiile Muzeului de Artă s-au îmbogăţit cu donaţiile medicilor Marieta şi Ştefan Jianu, Maria Ţuculescu (soţia celebrului pictor), Mircea Iliescu, precum şi prin noi achiziţii sau transferuri de la Muzeul Naţional de Artă, ajungând, astfel, ca întreaga artă românească să fie reprezentată prin C. Lecca, Th. Aman, N. Grigorescu, N. Tonitza, Şt. Luchian, Th. Pallady, Eustaţiu Stoenescu, I. Ţuculescu, Gh. Anghel, D. Paciurea, I. Andreescu, D. Ghiaţă, Oscar Han, Miliţa Pătraşcu, Corneliu, Baba, Al. Ciucurencu etc. Dar, cele mai valoroase lucrări din colecţia acestui muzeu aparţin lui C. Brâncuşi, şase la număr: Vittelius, Cap de fată (Orgoliu), Cap de băiat, Coapsa, Domnişoara Pogany şi Sărutul.

În curând, prin investiţiile Consiliului Judeţean Dolj, se va realiza o nouă secţie „C. Brâncuşi”, inedită şi spectaculoasă prin arhitectură, construcţie şi funcţionalitate.

Pe lângă lucrările de pictură, sculptură, grafică şi artă decorativă aparţinând galeriei de artă europeană (şcolile germană, olandeză, austriacă, engleză, spaniolă, flamandă etc.), Muzeul de Artă din Craiova deţine lucrări de artă de provenienţă turcă, arabă, chineză, japoneză etc., icoane pe lemn şi sticlă, artă religioasă etc.

Palatul Jean Mihail a găzduit evenimente importante: festivităţile prilejuite de inaugurarea monumentului Asta-i muzica ce-mi place (topit în epoca stanilistă), gazdă pentru regele Carol I în 1913 şi 1915, pentru regele Ferdinand, sediul Comandaturii Germane pentru Oltenia (în timpul primului război mondial), gazdă pentru mareşalul Eduard Smigly-Rudz, şeful Cartierului general al armatei poloneze (19 sept.-9 oct. 1939) şi pentru preşedintele Poloniei, Ignacy Moscicki (5 nov.-24 dec. 1939), locul tratativelor româno-bulgare (sept. 1940), ciclul de manifestări „Săptămâna Olteniei” (24-31 oct. 1943), inaugurată de mareşalul I. Antonescu, sediul Comandamentului sovietic al Armatei 53 (sept. 1944) care a provocat mari stricăciuni, gazdă pentru I.B. Tito (sept.-oct. 1944), de unde a condus operaţiunile de eliberare a Belgradului, sediul Comitetului regional al PMR, filiala Oltenia.

Informațiile au fost selectate din capitolul „Instituțiile culturale și viața spirituală”  (Tudor Nedelcea) din lucrarea monografică „Orașul Craiova. Craiova City”, publicată anul precedent la editurile Beladi-Sitech, sub coordonarea universitarilor Dumitru și Cristina Otovescu.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*