Digitalizarea procesului educațional: obstacole, avantaje și bune practici în șapte țări

Principalele probleme cu care se confruntă instituțiile de învățământ în implementarea noilor tehnologii digitale sunt, potrivit unui studiu recent, „coordonarea insuficientă” (29,0%), „lipsa instrumentelor digitale (calculatoare, software)” (22,6%) și „lipsa instruirii” (22,6%). Deși dornici să implementeze noile tehnologii, profesorii întâmpină obstacole la nivelul structurilor de conducere și oportunităților de finanțare, investițiile în infrastructura digitală fiind deosebit de limitate.

Studiul citat a utilizat ancheta pe bază de chestionar, aplicat unui număr de 191 de subiecți (directori de instituții, administratori, specialiști IT, profesori) din șapte țări: Belgia, Bulgaria, Spania, Finlanda, Franța, Quebec și România, în vederea cunoașterii gradului și modului de utilizare a tehnologiilor digitale în instituțiile de învățământ și pentru identificarea unor modele de bune practici în domeniu. Cercetătorii (cadre didactice și masteranzi) au scos la lumină o serie de aspecte notabile:

  • Un aspect pozitiv identificat a fost acela că aproximativ 67% dintre respondenți consideră că instituția în care lucrează în prezent instruiește profesorii în utilizarea tehnologiei digitale (38% deja o fac, 29% sunt instituții în care acest proces este în curs de dezvoltare). Doar 32% dintre respondenți consideră că instituția nu ia nicio măsură privind formarea cadrelor didactice în domeniul digital.
  • Deși utilizează în mod constant tehnologia informației pentru diferite activități (așadar, dețin competențele necesare), doar 35% dintre cadrele didactice o implementează și în activitatea de predare. Dintre aceștia, cei mai mulți recurg la noile tehnologii pentru a facilita demonstrația și claritatea prezentărilor lor în timpul activităților didactice prin valorificarea resurselor.
  • 60% dintre directorii școlilor nu se consideră suficient de instruiți în utilizarea tehnologiei pentru a face față viitoarelor provocări ale societății, constatare ce atrage atenția asupra necesității unor cursuri de specializare destinate acestei categorii. De remarcat sunt bunele practici din Finlanda, unde 100% dintre directorii chestionați se consideră suficient de instruiți pentru utilizarea tehnologiei digitale.

Întregul raport de cercetare – care prezintă și diferențele dintre țările analizate – poate fi consultat integral aici. La realizarea studiului au participat cercetători și masteranzi de la Universitatea din Craiova (România), Institutul Catolic din Paris (Franța) si Universitatea din Salamanca (Spania).

Proiectul, intitulat “LES POLITIQUES DU NUMERIQUE DANS L’ENSEIGNEMENT SECONDAIRE EN EUROPE”, este implementat de nouă organizații (AECG (Association Enseignement Catholique de Gironde) – Franța; ICP (Institut Catholique de Paris) – Franța; Universitatea din Craiova – România; Lycée Paul Claudel d’Hulst – Franța; Lycée Rakovski de Bourgas – Bulgaria; Université de Salamanque – Spania; Ecole Zawm St. Vith-Belgique; Lycée Novida Loïmaa – Finlanda și CEGEP de l’est du Québec (La Pocatière) și a fost dezvoltat în cadrul proiectului Erasmus+: L’ancrage du numérique dans la gouvernance des établissements (ANGE),  2017-1-FR01-KA201-037369.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*