EDITORIAL. Campania de vaccinare, între mituri și realități

Procesul de aducere pe piață, dezvoltare și autorizare a unui nou vaccin este lung. Acest proces durează cel puțin 3 ani, însă, în ceea ce privește noul virus, toate etapele menționate mai sus au durat doar câteva luni. Având în vedere urgența medicală la nivel global, părțile implicate au depus toate eforturile omenești posibile pentru a pune la dispoziția populației un vaccin împotriva bolii molipsitoare care a dat peste cap toată planeta.

O informare corectă, nealimentată de panică, poate ajuta populația României să fie vigilentă în felul în care accesează, asimilează și distribuie rafalele de știri prezentate în mass-media, dar mai ales pe rețelele sociale.

Potrivit Comitetului de coordonare a vaccinării, din 27 decembrie și până în prezent, în România au intrat circa 1,4 milioane de doze de vaccin, din cele trei tipuri de vaccin aprobate în UE: Pfizer-BioNTec, Moderna și AstraZeneca care se împart astfel:

Pfizer-BioNTech – 1.111.949

Moderna – 78.000

Astra Zeneca – 174.000

Apar frecvente întrebări despre aceste vaccinuri, una dintre ele fiind: „De ce am avea nevoie de un vaccin împotriva Covid-19?”. Vaccinurile anti COVID-19 pot preveni infecția COVID-19 prin declanșarea răspunsului imun al organismului, astfel încât, atunci când întâlnește virusul, acesta să îl recunoască și să lupte împotriva lui. Majoritatea cercetărilor privind vaccinurile anti-COVID-19 implică generarea de răspunsuri imune la toate sau la o parte din celulele unei proteine specifice (proteina spike sau proteina S), care se întâlnește doar la SARS-COV 2, virusul care provoacă viroza numită COVID-19. Astfel, dacă o persoană vaccinată este ulterior expusă infecției cu noul coronavirus, sistemul imunitar recunoaște virusul, pe baza memoriei imunitare, și, deoarece este deja pregătit să atace virusul, oferă protecție împotriva infecției COVID-19.

De asemenea, ambele vaccinuri, BioNTech Pfizer și Moderna, utilizează aceeași tehnologie, ce se bazează pe ARN mesager. Acest tip de vaccin “instruiește” corpul să creeze anticorpii necesari în lupta cu virusul. Anticorpii sunt pregătiți să lupte cu virusul real atunci când persoana vaccinată este expusă la infecția cu SARS-COV 2. ARN-ul mesager pătrunde în celulele umane, unde transmite informația necesară producerii proteinelor specifice virale, față de care, ulterior, se vor dezvolta anticorpii.  Fragmentele de ARN mesager sunt deteriorate de enzimele proprii celulelor umane într-un interval de până la 5-7 zile și nu influențează în vreun fel ADN-ul celular, având în vedere că nu pot pătrunde în nucleu.

Eficacitatea celor două vaccinuri este aproximativ aceeași. Vaccinul BioNTech Pfizer (Comirnaty) are o eficacitate de 95% în prevenirea bolii COVID-19, în timp ce vaccinul Moderna are eficacitate de 94.1%.

În ceea ce privește vaccinul AstraZeneca, un studiu împotriva variantei B117, raportată pentru prima dată în Marea Britanie, a stabilit o eficacitate similară cu cea împotriva virusului inițial. Rezultatele studiului arată că vaccinul împotriva variantei britanice este eficient în proporție de 75%.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*