Interviu cu Domnul Prof. univ. dr. Adrian GORUN, Preşedintele Senatului Universităţii «Constantin Brâncuşi» din Târgu-Jiu: “Avem oameni cu idei care pot să schimbe ceva în sistemul de învăţământ, de la învăţământul primar, până la universităţi!”

– Rep. Domnule prof. univ. dr. Adrian Gorun, simţeam nevoia să mai stau de vorbă cu dumneavoastră, pentru că a trecut ceva vreme de când nu am mai avut un interviu, dar, ştiu că problema educaţiei este un vector fundamental al vieţii dumneavoastră, de aceea, v-aş întreba, care consideraţi că sunt principalele teme iscoditoare ale unei munci de o viaţă?

-A.G. Aş dori să vă spun că această problemă a educaţiei este una deosebită, care mă preocupă, poate şi ca urmare a profesiei pe care am exercitat-o mai bine de patru decenii, dar, în acelaşi timp, şi ca urmare a unei experienţe profesionale din diverse poziţii şi a cunoaşterii mecanismelor de funcţionare a sistemului de învăţământ, nu numai din România, ca să pot face acum o serie de comparaţii semnificative!

“Pornim chiar de la a stabili «diagnosticul» viitorului învăţământului, cu strategii, soluţii, legiferare”!

– Rep. Săptămâna viitoare începe cu o manifestare la nivel naţional pe tema educaţiei, pe care o găzduieşte municipiul nostru, mai exact, Universitatea «Constantin Brâncuşi», o serie de conferinţe pe care aţi iniţiat-o cu o dăruire care vă caracterizează, iar dincolo de ceea ce s-a mediatizat pe această temă, ce elemente de noutate ne puteţi prezenta în acest dialog al nostru?

-A.G. Domnule profesor, trebuie să vă spun că am pornit de la o realitate de fapt, care caracterizează cercetarea ştiinţifică universitară din România, şi nu numai! Cu câţiva ani în urmă, când am acordat titlul de Doctor Honoris Causa unui performant cercetător, care este Preşedintele Asociaţiei Universităţilor din Uniunea Europeană, mă refer la Domnul prof. univ. dr. Gűnther Stock, am pornit de la ideea că cercetarea ştiinţifică trebuie pusă în slujba condiţiei umane şi toate problemele care caracterizează condiţia umană, mai ales pe vectorul promovării acesteia, ar trebui să intre în atenţia cercetării universitare, şi nu numai, pentru că am constat o ultrafragmentare a cercetării ştiinţifice pe domenii lipsite de relevanţă sau chiar de interes major! E un stigmat pentru cercetarea ştiinţifică devenită neperformantă!

– Rep. Ce alte probleme veţi aborda la prima serie de conferinţe care încep de luni, 22 iulie 2019, în Amfiteatrul «Auditorium Maximum», din Complexul studenţesc «Debarcader», str. Tineretului nr. 4, cu atât de mulţi invitaţi de marcă?

-A.G. Multe probleme, pornind chiar de la a stabili «diagnosticul» viitorului învăţământului, cu strategii, soluţii, legiferare, pentru că sistemul educaţional care există acum devine tot mai nefuncţional, chiar dacă am avut un sistem funcţional şi l-am stricat, iar acum, căutăm repere prin alte părţi.

– Rep. Dar, cine a stricat aşa de grav acest sistem, domnule preşedinte, numai politicienii care s-au perindat pe la guvernare?

-A.G. Eu spun că este ca un sistem «gripat», sistemul naţional de învăţământ, nu sunt un fatalist, dar, într-un asemnea mod, sistemul nu mai poate funcţiona!

– Rep. Prin urmare, încotro ne îndreptăm căutările?

-A.G. Există o ţară care cred că are rata cea mai scăzută a criminalităţii, rata cea mai scăzută a infracţionalităţii juvenile, dar, şi cel mai ridicat indice de educaţie şi nivelul cel mai scăzut al corupţiei! Care credeţi că este această ţară?

– Rep. Cred că vă referiţi la Finlanda!

-A.G. Nu, nici vorbă, este Japonia! Modelul japonez de învăţământ, dacă ar fi aplicat la noi, ar schimba totul! Vă spun că modelul finlandez este unul care nu poate fi performant prin finalităţile sale! Nu vedeţi care e poziţia Franţei sau a Germaniei faţă de modelul finlandez?

– Rep. Cu alte cuvinte, vă fascinează modelul japonez, aşa este?

-A.G. La conferinţa din ziua de marţi, 23 iulie 2019, voi vorbi despre sistemul de învăţământ japonez, unde au fost impuse anumite reguli obligatorii, dar, a fost permisă şi o anumită marjă de autonomie. La începutul anilor 80 ai secolului trecut, americanii au solicitat să preia elemente ale sistemului de învăţământ japonez, pentru că ei au o şcoală obligatorie pe 9 ani, învăţământul primar, şase clase, gimnaziul trei clase şi liceu opţional, trei ani!

Noi am avut un învăţământ aşezat pe valori, de la educaţia bunului simţ, care se plia pe valori statornice, până la o profundă educaţie patriotică”

– Rep. Domnule Preşedinte, vă propun să continuăm cu alt prilej radiografierea sistemului educaţional japonez, despre care dumneavoastră veţi conferenţia, desigur, de aceea, haideţi să revenim la seria de conferinţe de săptămâna viitoare!

-A.G. De acord, pentru că avem două proiecte importante: un proiect legat de Legea Educaţiei Naţionale şi altul privind Legea privind statutul personalului didactic! Deci, cu noutăţi care ar consolida poziţia dascălului, statutul său, apoi, ar întări calitatea în procesul de învăţământ, cu modalităţi de formare a profesorilor prin facultăţi de profil, nu prin module psiho-pedagogice sau altceva! Mai propunem, învăţământul primar pe cinci ani, deci, pe cinci clase, gimnaziul pe cinci clase, deci, cu clasa pregătitoare, ar fi unsprezece ani. După gimnaziu, propunem liceul pe o perioadă de trei ani, aşa cum este în multe ţări, dar, mai e un lucru!

– Rep. Tot ca un element de noutate?

-A.G. Da, da! V-aş întreba, ce părere aveţi despre liceele tehnologice de la noi? Bună sau rea?

– Rep. Contează prea puţin opinia mea, dar, îmi permit o apreciere prin care să le consider modeste!

-A.G. Eu spun că aceste licee, nu pregătesc nici meseriaşi cum trebuie, nu realizează nici cultură generală pentru tineri! Cred că după fiecare promoţie de gimnaziu, când cifra de şcolarizare este aprobată de Guvern, obligatoriu, 30% să fie alocată pentru învăţământul profesional, pentru că nu mai avem meseriaşi, iar 70% să se îndrepte către licee! Toate liceele au stabilit trunchiul comun pe curriculum-ul de cultură generală, cu exigenţele examenului de admitere la liceu, examen de absolvire, examen de admitere la facultate! După aceea, prin curriculum la decizia şcolii, să putem avea profile de cultură generală, vocaţionale, militare, de poliţie şi aşa mai departe, dar, să nu sacrificăm orientarea spre cultură generală, să nu sacrificăm nici orientarea celor care au abilităţi pentru anumite meserii! Nu trebuie să rămână pentru învăţământul profesional, doar copiii care au absolvit gimnaziul cu medii mici sau foarte mici. Să fie încurajaţi elevii buni care termină învăţământul profesional, să continue cursurile la liceu cu anul al doilea de liceu.

– Rep. Ce preconizaţi pentru admiterea la facultate?

-A.G. Ca examenul de admitere să se desfăşoare la toate facultăţile în aceeaşi zi şi la aceeaşi oră în toată ţara, aşa cum este şi în Japonia! Eu, de pildă, sunt adeptul ideii trecerii cadrelor didactice în corpul funcţionarilor publici, cu un statut special, desigur, pentru că sunt funcţionari publici poliţiştii, au statut special magistraţii, au statut special militarii! Dar, dascălii, nu merită şi ei un asemenea statut?

– Rep. Este vorba despre o altă ţinută şi de o asumare a responsabilităţii unei profesii atât de importante pentru societate, domnule preşedinte!

-A.G. Eu nu fac anticipări fără un temei, domnule profesor, acestea sunt aspecte pe care le-au gândit corifeii sistemului de învăţământ din România interbelică, un Spiru Haret sau un Constantin Angelescu, miniştri ai instrucţiunii publice în acea perioadă! Noi am avut un învăţământ aşezat pe valori, de la educaţia bunului simţ, care se plia pe valori statornice, până la o profundă educaţie patriotică!

“Vom avea invitate multe personalităţi de prestigiu, oameni care ştiu ce înseamnă învăţământul”!

– Rep. Ce ne mai puteţi spune în încheierea discuţiei noastre, despre această primă serie de conferinţe de la Târgu-Jiu, pe problemele educaţiei?

-A.G. Că vom avea invitate multe personalităţi de prestigiu, unii vor sta toată perioada de şase zile, aşa cum este cazul domnului ministru Andrei Marga, că aproape toţi sunt oameni care ştiu ce înseamnă învăţământul şi care au conturat anumite modalităţi de acţiune în acest domeniu! Desigur, vor fi unii care au şi stricat unele lucruri ale unui sistem care se articula în funcţiile sale, dar, să ştiţi că nu sunt adeptul unei teze perimate care preconizează reforma permanentă, pentru că se vorbea în comunism despre «revoluţia permanentă», iar, noi avem nevoie de o reformă care să nu sacrififice în nici un fel valorile care şi-au dovedit viabilitatea, să nu sacrificăm tradiţia pe fondul unei inovări care nici nu prea ştii în ce direcţie se duce!

– Rep.  Ce consideraţi că avem cu îndestulare în sistemul educaţional românesc, dar, nu este folosit îndeajuns?

-A.G. Avem oameni cu idei care pot să schimbe ceva în sistemul de învăţământ, de la învăţământul primar, până la universităţi. Nu aveţi impresia că şcoala a pierdut monopolul asupra educaţiei? Pentru că în şcoală mimează rolul de dascăli unii «actori» neinstruiţi, care vor să diminueze rolul şcolii! Sperăm să nu ajungem aici!

– Rep. Să ştiţi că din dialogul nostru, am reţinut două elemente esenţiale, ideea valorilor autentice promovate în sitemul educaţional şi ideea recunoaşterii oamenilor care au valoare! Vă doresc să rămâneţi acelaşi om de valoare, care prin idei proprii, caută să înnoiască ceea ce merită să fie înnoit! (VA URMA)

Prof. Vasile GOGONEA

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*