Măsuri şi soluţii pentru a răspunde la provocările fenomenului depopulării în câteva comune gorjene!

În multe privinţe, depopularea constituie o realitate dramatică a mediului rural din România şi implicit a mediului rural din Gorj, de aceea, în cadrul unei lucrări mai ample  pe care am finalizat-o în această vară, am considerat că există oportunităţi şi chiar a fost propusă soluţia ca satul românesc să împletească tradiţia cu modernitatea, mai ales că sunt unii specialişti din domeniile sociologiei şi etnologiei care consideră că satul românesc nu dispare, ci, se metamorfozează în spaţiu urban cu aceiaşi locatari care accesează în fel şi chip formule de modernizare, iar o astfel de perspectivă este motivată de mândria firească transmisă prin personalitățile pe care satul românesc le-a dat ţării şi lumii întregi, intelectuali de mare prestigiu, aceasta fiind mărturia cea mai elocventă că satul a avut şi încă mai are oameni harnici și capabili.

Primul preşedinte şi primul vicepreşedinte al Consiliului judeţean Gorj au deţinut proprietăţi în Comuna Dăneşti!

În felul acesta, am pornit de la cercetarea efectuată în judeţul Gorj şi de la aprecierea domnului Prof. univ. dr. Adrian Gorun, care consideră că problemele sociale, dar, mai ales cele demografice ale satului gorjenesc se acutizează şi chiar se agravează tot mai mult[1], după care, am început cu analiza situaţiei din comuna Bustuchin. Trebuie amintit faptul că pentru administraţia acestei commune, am formulată propunerea ca în viitor, în această localitate, agroturismul să fie pliat pe valorificarea cadrului pitoresc al satelor care formează comuna Bustuchin, mai ales prin valorificarea potenţialului cultural-istoric extrem de bogat, ca un argument deosebit în vederea dezvoltării turismului într-o comună cu atâtea monumente şi situri structurate în ansambluri arheologice, de o importanţă deosebită fiind faptul că acestea figurează în statistica oficială a monumentelor, ansamblurilor şi a siturilor istorice, care a fost aprobată printr-o hotărâre cu nr. 21/1992 a Comisiei Naţionale a Monumentelor, Ansamblurilor şi Siturilor Istorice. Iar, ca un exemplu elocvent, în satul Valea Pojarului (fostul sat Strâmba) este o biserică din lemn construită în anul 1737, ceea ce denotă că se poate vorbi despre existenţa potenţialului turistic ce trebuie valorificat prin forme adecvate condiţiilor locale în această comună cu oameni harnici şi neobosiţi. Spre exemplu, în cazul comunei Căpreni, la fel, s-a constatat că după 1991 se poate vorbi despre o scădere vizibilă, de la un an la altul, a efectivului populaţiei localităţii, dar, pentru că această comună are în fruntea sa cel mai longeviv primar al Gorjului şi unul dintre cei mai iscusiţi gospodari, Domnul Emilian Cătănoiu, a fost făcută propunerea ca în viitor, dată fiind bogăţia deosebită a folclorului din zonă, autorităţile locale să gândească mai atent şi cu aplecare adâncă la înfiinţarea unui atelier pentru confecţionarea costumelor populare gorjeneşti şi chiar a unor obiecte de artă populară, instrumente muzicale, împletituri din nuiele, produse ceramice şi altele. Referitor la Comuna Dăneşti, aceasta fiind ca întindere una dintre cele mai mari din judeţ, realitatea ilustrează un tablou statistic interesant care arată că în ultimii douăzeci şi cinci de ani, populaţia a scăzut, chiar dacă am putea vorbi în ultima vreme despre o creştere demografică prin îmbătrânire, deoarece, creşterea relativă a populaţiei, nu se produce ca urmare a creşterii natalităţii, ci, prin întoarcerea la vatra satului a persoanelor care au trăit şi au muncit în mediul urban, până la ieşirea la pensie, iar în urma pensionării, oamenii de vârsta a treia au revenit în casele de la ţară. Această creştere, prin îmbătrânire a populaţiei, continuă şi în prezent, fiind evidentă în satele din apropierea Municipiului Târgu-Jiu, dar, şi în satele din zona satului Brătuia, unde au revenit foştii salariaţi care au lucrat în domeniul petrolului, la Ţicleni. Pentru a avansa o propunere şi în acelaşi timp o sugestie de atragere a turiştilor, pentru Primarul comunei Dăneşti, Preacucernicul Părinte Pr. Emilian Rusu, în vederea dezvoltării unui circuit turistic deosebit, se poate aminti că la 26 octombrie 1864 a avut loc prima sesiune din viața consiliilor județene, când s-au proclamat consilieri ai județului Gorj o serie de personalităţi marcante, printre care: Generalul Christian Tell, Ioan Broșteanu, Ioan Drăgoescu, Constantin Ioan, Zamfir Pârăianu, Nicolae Popovici, Constantin Săvoiu, iar supleanți au fost învestiți: Cornelie Bălăcescu, Constandin Brătuianu, Constantin Gărdesu, Constantin Dănescu. Pentru că majoritatea dintre aceştia deţineau proprietăţi în localitatea Dăneşti, inclusiv primul preşedinte şi primul vicepreşedinte al consiliului judeţean Gorj, iată, propunem ca să se înfiinţeze un muzeu al comunei, care să cuprindă documente despre aceste personalităţi şi chiar să fie strânse obiecte care au aparţinut acestor personalităţi, diferite menţiuni, documente şi chiar lucruri pe care le-ar putea deţine unii locuitori ai comunei.

La Peştişani, evenimente locale, judeţene şi naţionale cu adânci rezonanţe culturale şi spiritual, încununate de aura geniului creaţiei brâncuşiene

În privinţa comunei Hurezani se poate confirma pe baza datelor existente că localitatea este un exemplu deosebit de elocvent de comună de talie mică, în care populaţia a scăzut, în cadrul unui proces care s-a accentuat şi se continuă şi azi, datorită unor cauze obiective legate de natalitatea scăzută şi de gradul ridicat al îmbătrânirii populaţiei! Privită sub toate aspectele sale, se impune o analiză temeinică a cauzelor scăderii efectivului locuitorilor comunei Hurezani, ca o problemă de maximă urgenţă care ar trebui să facă obiectul unor dezbateri ale consiliului local şi ale oficialităţilor, pentru a fi stabilite şi unele măsuri care se impun pe calea restructurării activităţilor economice din comună. Pentru aceasta, poate că se vor găsi investitori, în primul rând originari de pe aceste meleaguri, care să se gândească la soarta unei comune care se poate reface în plan demografic prin eforturi proprii, deoarece dispune de resurse naturale însemnate care pot atrage forţă de muncă şi ar putea ajuta la redresarea situaţiei din acest punct de vedere. Propunem ca printr-o reconsiderare a procesului de dezvoltare, cu componentele lui principale: privatizarea, structurarea sau chiar restructurarea şi modernizarea economiei locale, toate acestea să determine şi o serie de schimbări în  demografie şi în structura populaţiei, pentru a nu mai putea fi dată vina pe industrie sau pe oraş, că au luat din populaţia satelor, domnul primar al comunei, Gheorghe Cârstea, fiind un om cu multă iniţiativă şi un bun gospodar al acestei localităţi. Despre comuna Peştişani se pot spune multe lucruri interesante şi cu aspecte pozitive legate de trecutul localităţii, iar, la o analiză atentă a ultimului sfert de veac, în primul rând cifrele statistice sunt acelea care demonstrează că actuala comună Peştişani a cunoscut o anumită curbă negativă a populaţiei în ultima vreme, dar, pentru că multe lucruri ţin de memoria colectivă a locuitorilor comunei Peştişani, poate chiar de memoria vie a gorjenilor şi a tuturor românilor, pentru că toate fac trimitere la personalitatea lui Constantin Brâncuşi, merită să fie amintite o serie de evenimente locale cu adânci rezonanţe culturale şi spirituale în viaţa locuitorilor, toate încununând aura geniului creaţiei brâncuşiene. Legat de acest lucru, consiliul local şi d-l primar Cosmin Pigui au datoria de a atrage investitori pentru dezvoltarea turismului şi pentru înscrierea comunei Peştişani în circuitul turistic naţional şi internaţional. Referindu-ne la comuna Plopşoru, cu toate că se poate evidenţia faptul că după 1991 apar câteodată şi mici perioade ale unei relative creşteri demografice, totuşi, se constată că predomină la modul general o tendinţă de scădere a numărului populaţiei localităţii, iar trendul scăderii populaţiei pare a fi mai evident în ultimii trei ani, între 2015 şi 2018. Pentru a stimula repopularea comunei, se poate face propunerea, poate şi ca o sugestie demnă de luat în seamă, ca Domnul Primar, Petre Grigorie, cu ajutorul colaboratorilor şi al consiliului local, să se gândească la o strategie de relansare economică a localităţii, date fiind resursele solului şi subsolului de care dispune localitatea, iar în plan spiritual, să se ţină seama de faptul că poate fi stimulată crearea unor produse artizanale, de exemplu, costume populare specifice zonei, obiecte din ceramică, altele realizate prin cioplirea lemnului, fiindcă este vorba despre o localitate în care tradiţiile şi obiceiurile oamenilor se păstrează cu sfinţenie. Chiar unul dintre aceste obiceiuri impresionează într-un mod cu totul deosebit, ştiut fiind faptul că tradițiile reprezintă pentru poporul nostru, dar mai ales pentru țăranul român, un izvor nesecat de frumuseți și de nestemate folclorice care își au originea în istoria zbuciumată a acestui popor, în trăirile oamenilor acestor locuri, mai ales că toate marile momente din viața omului sunt reliefate în creațiile populare. Pot fi încheiate aceste scurte propuneri de proiecte posibile, în ideea că propunerea de a relansa din temelii satul românesc prin spiritul culturii, poate prin Satele culturale ale României sau prin altceva care să atragă în special tinerii, demonstrează că repopularea satului poate aduce cu sine o expertiză nouă, poate şi un agricultor adevărat şi credibil prin competenţele sale, care să se dovedească harnic şi darnic, un om responsabil de a înmulţi roadele unui pământ roditor, fiindcă, întotdeauna, putem dărui celorlalţi din puţinul pe care l-am primit noi înşine de la Proniator, unind, prin roadele gliei din lumea satelor cultul şi cultura, cunoştinţa practică alături de ştiinţa corelată cu spiritualitatea profundă, toate adunându-le şi asumându-le ca un dar nepreţuit, la care adăugăm talantul de la Dumnezeu, desigur, împreună cu munca şi priceperea oamenilor Gorjului, iar în acest fel, se realizează o bogată comuniune şi o unitate divino-umană desăvârşită.

Prof. Vasile GOGONEA

[1] Vezi, Adrian Gorun (coordonator), Comunități rurale din Gorj, Repere monografice și identitare, vol.I, II, – Ediţie revizuită – Editura Academica Brâncuși, Târgu-Jiu, 2012,  p. 238

 

1 Comment

  1. Daca preturile la locuinte ar fi mai rezonabile nu ar mai fii pericolul depopularii. Eu locuiesc in Spania cu familia si as dori sa revin. Si aici, in Spania, cheltuielele sunt mari. Ma intreb cum poti aduna zeci de mii de euro pentru o casa? Foarte greu, aproape imposibil din munca cinstita. Saalutari.

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*