Poluarea atmosferică, o problemă de sănătate publică (1)

Die Veba Ruhr Oel GmbH in Gelsenkirchen- Buer (Foto vom 20.11.00). Die Bundesregierung wird nach einem Bericht des "Spiegel" ihr fuer 2005 angekuendigtes Klimaschutzziel verfehlen. Nach Berechnungen des Deutschen Instituts fuer Wirtschaftsforschung (DIW) in Berlin seien die CO2-Emissionen nur um 0,7 Prozent zurueckgegangen, berichtete das Nachrichtenmagzin am Samstag (16.02.02) vorab aus seiner Ausgabe. Das von der Bundesregierung noch im Dezember bekraeftigte Ziel, den Ausstoss des Treibhausgases Kohlendioxid bis 2005 um ein Viertel gegenueber den Werten von 1990 abzusenken, werde damit nicht erreicht. (zu ddp-Text) Foto: Kirsten Neumann/ddp

În urmă cu un an, în noaptea de 1 spre 2 martie 2020, în București s-au înregistrat valori record la indicatorii de poluare a aerului. Limitele maxime admise au fost depășite chiar și cu 900-1000% la poluarea cu PM2,5 (particule în suspensie cu diametrul mai mic de 2,5 microni, provenind de la arderi, de ex.) și cu  800% la poluarea cu PM10 (particule în suspensie cu diametrul mai mic de 10 microni, având ca sursă praful sau polenul) (conform airly.eu și aerlive.ro).

Particulele în suspensie reprezintă un amestec complex de particule foarte mici și picături de lichid. PM2,5 are valoarea țintă anuală de 25 ug/m3, iar pentru PM10 valorile limită sunt de 50 ug/m3 pentru protecția sănătăţii umane și de 40 ug/m3 valoarea limită anuală. Sursele acestor particule sunt:

-naturale: erupții vulcanice, eroziunea rocilor, furtuni de nisip, dispersia polenului;

-artificiale: activitatea industrială, sistemele de încălzire a populației, centralele termoelectrice.

Traficul rutier contribuie la poluarea cu pulberi prin cele produse de pneurile mașinilor la oprirea acestora și datorită arderilor incomplete.

Explicația oferită de instituțiile abilitate să se ocupe de situația petrecută la începutul lunii s-a referit la prezența unui cumul de factori, printre care: arderile necontrolate de vegetaţie, un incendiu apărut la Gara de Nord, arderile de cauciuc  în  cadrul unor practici frecvente de Lăsata Secului, precum şi arderile operatorilor economici.

Acest eveniment nedorit vine și în contextul în care România se află în proces de infringement cu Comisia Europeană pentru depășiri constante ale cantităților de particule fine în mișcare aflate în aer (PM10, PM2,5), precum și pentru incapacitatea de a monitoriza calitatea aerului conform legii.

Principalele probleme legate de efectele poluării aerului asupra sănătății sunt:

  • expunerea copiilor si vârstnicilor, cei mai afectați de poluarea cu PM10 și PM2,5 datorită precarității sistemului imun;
  • asocierea cu: cancerul pulmonar, boala cardiacă ischemică, accidentul vascular cerebral, infecțiile respiratorii și boala pulmonară obstructivă cronică (conform Studiului CE Delft, 2018).

Datele O.M.S arată ca una din nouă morți este cauzată de către poluarea aerului. În România, 23.960 de decese premature sunt cauzate de poluare, așa cum a indicat Agenția Europeana de Mediu în anul 2017. Aceasta înseamnă că poluarea aerului omoară de zece ori mai mulți români decat accidentele rutiere!

Putem deci să afirmăm că poluarea este o problemă de sănătate publică.

Institutul Național de Sănătate Publică din București (INSPB) a realizat un studiu pentru perioada 2010-2017, care a demonstrat că în București există o asociere certă între creșterea poluării cu PM10 și PM2,5 și numărul tot mai mare de boli grave care afectează locuitorii: infarct acut de miocard, infecţii acute ale căilor respiratorii superioare, accident vascular cerebral, bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC).

”În situația în care s-ar fi realizat dezideratele de a scădea nivelurile de poluare cu particule din aer la concentrația egală cu 20 ug/m³ (limită ce ar fi trebuit să fie atinsă în anul 2010), locuitorii oraşului București ar fi putut avea o speranță de viaţă mai lungă cu 4 ani”, se arată în studiu.

Concluziile studiului despre modul în care poluarea din București afectează sănătatea populației sunt următoarele:

  • s-a obţinut o asociere semnificativ statistică între nivelul de pulberi în suspensie din aerul ambiant şi incidenţa totală a îmbolnăvirilor;
  • s-a obținut o asociere certă, cu semnificație statistică, între nivelul de pulberi în suspensie din aerul ambiant – PM10 şi incidența prin infarct acut de miocard, precum și  incidenţa prin infecţii acute ale căilor respiratorii superioare;
  • s-a obținut o relație divergentă între decesele prin BPOC și utilizarea autovehiculelor noi;
  • s-a obţinut o asociere certă, cu semnificație statistică între mortalitatea prin accident vascular cerebral și expunerea la PM10 din aer.

Procesele patologice  care pot apărea din cauza expunerii la poluarea cu PM10 și PM2,5 sunt conform aceluiași studiu, următoarele:

– la nivel pulmonar: inflamație, stres oxidativ, progresia şi exacerbarea BPOC , augmentarea simptomatologiei respiratorii, scăderea clearence-ului pulmonar;

– la nivel cardiac: alterarea funcției cardiace, stres oxidativ, creșterea susceptibilității cardiace în a genera tulburări de ritm, alterarea repolarizării cardiace, creşterea riscului de a dezvolta ischemie cardiacă, creşterea proteinei C reactive (CRP), creşterea mediatorilor proinflamatorii, activarea leucocitelor şi trombocitelor;

– modificări vasculare: ateroscleroză (accelerarea, progresia şi destabilizarea plăcilor de aterom), disfuncție endotelială,vasoconstricție şi hipertensiune arterială;

– modificări sanguine: reologie alterată, coagulabilitate crescută, tromboze periferice, saturație de oxigen redusă în sângele arterial, risc crescut de ischemie cerebro-vasculară.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*