PREZENTARE DE CARTE. Ada Stuparu și vocația eseistică

Până nu demult, femeile se afirmau mai ales în poezie, lirica feminină românească reținând nume sonore, de la Veronica Micle până la Ana Blandiana. În literatura franceză a secolului trecut, numele Elenei Văcărescu, al Martei Bibescu și contesei Ana de Noailles, născută Brâncoveanu, erau rostite cu respect și prețuire. Esteticiana Alice Voinescu era, în perioada interbelică, „cea mai rafinată intelectuală din câte avem”( Șerban Cioculescu). Primele exegeze pe marginea creației soresciene aparțin Mihaelei Andreescu, Mariei Vodă Căpușan și Anei Maria Tupan.

Șirul acestor personalități feminine este continuat azi de craioveanca Ada Stuparu, doctor în filologie cu teza în domeniul Stilistică și poetică la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, în 2005. Pe lângă volumele didactice privind metodica predării limbii și literaturii române, Ada Stuparu a editat, îngrijit și prefațat cărțile Elenei Farago (Era o fântână, 2012) și ale lui Marin Sorescu  (Poezii populare, 2013; În corespondență cu personalități, împreună cu G. Sorescu, 2017; Marin Sorescu în Suedia și Singapore, 2019). Pe lângă aceste ediții, Ada Stuparu a ales și calea exegezei, tipărind șase cărți despre scriitorii români: Marin Sorescu – starea poetică a limbii române (2006), Elena Farago în scrisori și documente inedite – recuperări biografice (2010); Elena Farago. Viața și opera (2014); Sonetele lui Marin Sorescu (2016); Marin Sorescu în postume (2017), toate în edituri românești consacrate.

Recent, Ada Stuparu a elaborat un studiu, cu valențe științifice, dedicat unei cunoscute personalități sibiene: Anca Sîrghie în lumina slovei. Eseu monografic (Sibiu, Techno Media, 2019, 516 p.). Este o lucrare riguros întocmită, după criterii clasice, prezentându-i viața în date și imagini, urmărindu-i evoluția didactică și științifică. Într-un capitol important, Cercetare și creație, Ada Stuparu îi urmărește activitatea în critică și istorie literară, studiile acesteia dedicate dramaturgului, poetului și eseistului de la Cercul literar din Sibiu, Radu Stanca, memorandistului Nicolae Cristea, filosofului Lucian Blaga, scriitorilor clasici reuniți în cele două volume de interviuri radiofonice, Întâlnire pe calea undelor, realizate în colaborare cu Al. Brașoveanu, apărute în 2008, respectiv 2011, cu un cuvânt înainte de Ana Blandiana. Astfel, cititorii pe post de ascultători au aflat date importante despre Alecsandri, Coșbuc, Eminescu, Creangă, Caragiale, Slavici, Bacovia, Rebreanu, Sadoveanu, Marin Preda, Arghezi, Blaga, Voiculescu, Eliade, Nichita Stănescu, Sorescu, Cantemir, Maiorescu, Camil Petrescu, Radu Stanca, Școala Ardeleană, îndreptățind-o pe Ana Blandiana să scrie că această carte „este scrisă de un profesor care încearcă să adauge noi mijloace de comunicare între catedră și bănci, completând predarea propriu-zisă cu noi metode de persuasiune intelectuală”.

Ada Stuparu continuă analiza activității Ancăi Sîrghie în domeniul didactic, a cursurilor și cărților privind istoria scrisului, a literaturii, biblioteconomiei, apoi a edițiilor prefațate, a studiilor și articolelor din publicații periodice (despre mișcarea memorandistă din Transilvania, Eminescu, C. Noica, Emil Cioran etc.), comentează conferințele și comunicările susținute în țară și în străinătate, activitatea culturală. Un alt capitol se referă la receptarea operei Ancăi Sîrghie în lucrări de sinteză și în publicații, dar mai cu seamă aprecierea filosofului de la Păltiniș, Constantin Noica („Domniță Anca, știi ce mi-a spus Andrei Pleșu? Că ești o femeie frumoasă. Eu am fost atât de preocupat de frumosețea dumitale intelectuală, încât nu m-am gândit și la partea aceasta exterioară. Dar știi că Andrei are drepate?”).

Sunt menționate distincțiile, ordinele, medaliile, premiile și diplomele primite, iar în final, Ada Stuparu întocmește pe 70 de pagini bibliografia creației Ancăi Sîrghie (27 volume, 20 volume îngrijite și prefațate, 500 de articole, 120 de conferințe și comunicări științifice susținute în țară sau în Franța, Germania, SUA, Australia, Finlanda, Spania, Turcia). În anexă, sunt redate fotografii ale scriitoarei la diverse manifestări științifice și culturale, alături de mari personalități românești și din străinătate (Alain Guillermou, I. Vlad, Șt. Aug. Doinaș, N. Balotă, Ov. Drimba, Romul Munteanu, Th. Damian, Andrei Marga, Antonie Plămădeală, Ana Blandiana, A. Buzura, M. Cimpoi, R. Vulpescu, N. Manolescu, N. Prelipceanu, Horia Gârbea etc.).

Ca preocupare constantă și, în aceeași măsură, onorantă pentru Anca Sîrghie – scrie Ada Stuparu – se poate remarca strânsa legătură pe care o construiește cu hărnicie prin numeroase activități cu diaspora românească din America și Canada, participând, în acest fel, la conservarea identității naționale a românilor de peste hotare. Este un act recuperator, dar, mai ales, un efort de recunoaștere și afirmare a unității noastre spirituale, pentru promovarea scrisului românesc în lume”.

Prin această nouă carte, Anca Sîrghie în lumina slovei, un valoros eseu monografic, Ada Stuparu dovedește vocație și acribie științifică, înscriindu-se tacit în rândul criticilor și istoricilor români contemporani.

Tudor Nedelcea

 

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*