Raport: Educația în timpul pandemiei. Răspunsuri la criza nesfârșită a sistemului educațional românesc

Pandemia COVID-19 a adus în atenția comunității științifice, opiniei publice și factorilor decizionali problemele majore cu care se confruntă societatea românească și care nu se limitează la funcționarea deficitară a sistemului sanitar. Dimpotrivă chiar, dezbaterile cu privire la sistemul educațional tind să devanseze îngrijorările cu privire la ordine publică ori sănătate, în contextul în care concepte precum adaptabilitate, flexibilitate, digitalizare, invocate de ani de zile în limbajul de lemn al documentelor care circulă dinspre și înspre Minister, vin în opoziție cu rigiditatea instituțională, precaritatea infrastructurală și haosul comunicațional din ultimele luni.

Transformarea crizei naționale în oportunitate de diagnoză și corectare a actualei stări de fapt începe, cum este și firesc, de la definirea corectă a problemei. Nu în termeni idealiști sau subsumată unor considerente ideologice (abordări camuflate de multe ori sub umbrela calitativului), ci operând într-o logică evidence based, pornind de la datele existente, singura paradigmă capabilă să ofere soluții cu adevărat justificate din punct de vedere științific.

În acest registru se înscrie raportul Policy note: Educația în timpul pandemiei. Răspunsuri la criza nesfârșită a sistemului educațional românesc, recent publicat de universitarii Bogdan Florian și Sebastian Țoc, cadre didactice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Sebastian Țoc este, de asemenea, cercetător la Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) al Academiei Române.

Raportul este structurat pornind de la obiectivele asumate de autori, care corespund celor două etape obligatorii în procesul de elaborare a politicilor publice – diagnoza și formularea opțiunilor de soluționare:

– analiza stării de fapt, a condițiilor în care viitoarele politici publice în domeniul educației urmează a fi implementate;
– elaborarea de recomandări și propuneri fundamentate pe constatările rezultate în urma analizei.

Sunt formulate o serie de propuneri și recomandări, grupate după cum urmează:

  • pe termen scurt, cu orizont redus de implementare și răspunzând punctual problemelor curente (perspectivă realistă la nivel guvernamental, anularea Evaluării Naționale, păstrarea școlilor închise până în septembrie, remedierea problemelor de ordin sanitar din unitățile școlare, sprijin financiar pentru locuire decentă);
  • pe termen lung, cu orizont mai mare de implementare și răspunzând problemelor profunde, sistemice (noi metodologii pentru examenele naționale, adaptarea curriculum-ului, implementarea și utilizarea portofoliului elevului, obligativitatea utilizării instrumentelor digitale, deprinderea cadrelor didactice cu tehnologia informației ș.a.).

Fiecare măsură este bine argumentată și susținută de date, la care autorii fac referire ori de câte ori sunt disponibile. Desigur, documentul nu reprezintă (și nici nu își propune) o propunere de politică publică. Sunt trasate o serie de direcții analitice și soluții viabile, binevenite în spațiul dezbaterilor generate de noul context epidemiologic.

Raportul poate fi descărcat de aici.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*