”Suntem olteni pe viață și pe moarte”…

Versifica, pe portativul bucuriei naționale, o mare performnță sportivă, poetul Adrian Păunescu, în timpurile când Cenaclul Flacăra umplea stadioanele cu ofertele sale culturale, la concurență cu oferta de spectacole memorabile al echipei de fotbal Universitatea Craiova — prima echipă care a deschis drumul afirmării europene a fotbalului (de club) românesc…

Acum, la aproape ptru decenii de la schimbarea de paradigmă ideologică din Decembrie 1989, când la modă sunt detractorii tarați care se întrec în ”scornicirea” de pretexte pentru justificarea plasării în derizoriu a  românității și românismului, universitarul prin vocație și managerul de excepție al vieții academice din țara noastră, prof.univ.dr. Dumitru Otovescu, în calitate de ctitor al Școlii Sociologice din Craiova, a inițiat și a realizat cu succes încă o monografie. Spunem încă o monografie, deoarece  aria tematică a Școlii doctorale craiovene a fost profilată pe monografia sociologică. Și iată de ce : prima monografie sociologică a fost cercetarea sociologică monografică realizată de Marele sociolog român, personalitate de talie europeană, profesorul universitar doctor Dimitrie Gusti, care a avut ca obiect începutul monografiei localității Goicea Mică, din județul Dolj. Tradiția, se cuvenea continuată; noblesse oblige!

În acest context, doresc , în treacăt, să pun punct și ”vocalizelor” unor jurnaliști improvizați care nu încetează să deplângă  înmulțirea facultăților de sociologie înființate în multe centre universitare din țară. Pe scurt, iată explicația : pentru a asigura o delegare calificată a autorității decizionale la nivel zonal și local, în compatibilitate ce mersul ireversibil democratic al spațiului social românesc, era absolut necesară o cercetare empirică pe care doar cercetarea sociologică o poate efectua, cu profesionalism și responsabilitate. Facultățile de sociologie, au fost, deci, concepute ca laboratoare de cercetare empirică (de teren) a problemelor sociale, pentru a oferi un diagnostic social calificat și o consiliere calificată a actorilor sociali urcați în intervațul de autoritate al lideranței rezultat în urma unor alegeri libere. Acest diagnostc social , cuprinzând alternative decizionale, constituie speranța că deciziile pot fi scoase din aria aprecierilor de factură profesionistă, tributare arbitrariului și voluntarismului; decizia devine mai realistă și se înscrie în tendințele obiective ale evoluției fiecărui domeniu de activitate. Dimitrie Gusti semnaliza, chiar, necesitatea realizării unei hărți sociologice a județelor României, prin identificarea problemelor sociale, a naturii lor, precum și a soluțiilor posibile pentru  atacarea rezolutivă a acestora; proiectul, este de actualitate și merită atenția celor care investesc în cercetarea sociologică din România.

Revenind la recenta performanță editorială coordonată de universitarul Dumitru Otovescu: este vorba de monografia echipei de fotbal ”U. Craiova campioană/Fără milă și pomană”, după cum titra presa vremii; și cea centrală și cea locală. Lucrarea “Monografia echipei de fotbal “Universitatea Craiova”: 70 de ani în arena fotbalului românesc şi european” a fost publicată în anul 2019, în ediție bilingvă română-engleză, la editurile Beladi și Sitech. Geneza și dinamica acestui fenomen de cultură, care a structurat o comunitate umană implicată în același experiment social și uman focalizat pe ”omogenizare socială” la nivel național, și a contribuit , decisiv, la scoatarea ei din mediocritatea vremii, iar prin dioptriile metodologiei sociologice, depășește cadrele limitate  ale evenimentului cultural-sportiv, și îmbracă noi înțelesuri, demne de a fi descifrate și de noile autorități ale ”mutațiilor structurale ” postdecembriste. Anume, locul și rolul unei echipe sportive de a trezi și cultiva resursele de coeziune socială. În acest sens, abordând evoluția echipei de fotbal  ca emblemă a identității colective oltenești, în sincronie cu ritmurile și proporțiile dezvoltării economice ale  comunității, abordarea sociologică a demonstrat că echipa de fotbal a funcționat ca un adevărat catalizator nu doar al sinergiilor specifice mediului ruban, în speță cel craiovean, ci a polarizat, în raport cu sine și  mediul rural din aria întregului județ Dolj și Romanați, iar după  noua organizare administrativ-teritorială a Regiunii Oltenia, devenită, în varianta post 1989, Județul Dolj. Iată din ce cauză, în prezent, în toate țările interesul investițional se orientează spre cumpărarea unor echipe de fotbal : nu este vorba doar de componenta financiară, foarte importantă, desigur, realitate care impresionează și ține agenda mass-media pentru sumele de transfer a jucătorilor precum  și a profiturilor realizate. Pe termen lung, este vorba de o investiție strategică, de cultivarea resurselor de coeziune socială ale unei comunități care este adusă în sfera de civilizație specifică unor modele de comportament care conferă  și cultivă profilul identitar  al mentalului colectiv. Tânăra generație  se socializează în creuzetul civic al stadioanelor în funcție de modelele de comportament ale adulților, ca purtători ai constantelor civice sedimentate la nivelul tradiției locului/regiunii.

Dincolo de unele accidente de ordin moral, generate de asimetrii de percepție ale rezultatelor finale, spectacolul sportiv conține, funciar, inestimabile resurse educative și inepuizabile modalități de  brand-uire și rebrand-uire comunitară.

Prezentând loialitatea  jucătorilor față de valorile clubului, în diverse etape ale evoluției lui, prin contrast cu migrația actuală a jucătorilor în funcție de ofertele financiare ale altor cluburi europene și internaționae, generațiile fotbaliștilor care au reprezentat clubul craiovean  devin modele de caracter, relevând o altă notă a sportului: anume, educația  morală și jocul de fotbal craiovean ca o adevărată școală de formare a caracterelor exemplare, o evoluție în care Craiova Maxima a rămas , pentru istorie , ca un referențial luminos, și ca o dovadă că și în timpul  guvernării comuniste cine a avut valoare și caracter a reușit să se afirme. Personalitatea și afirmarea personalității, au fost mai presus de avantajele materiale; iată, aspecte care au impact educativ, cărora prezenta mongrafie le conferă caratele exemplarității.

Sociologic vorbind, monografia demonstrează potențialul mentalului colectiv oltenesc de a primi și integra jucători de fotbal născuți și crescuți în alte zone ale țării, dar rămași  atașați valorilor clubului craiovean prin contribuții nete la marile parformanțe ale clubului, întrun moment în care, prin mijloace ”neortodoxe” jucîtorii valoroși din ”provincie„ erau racolați la echipele bucureștene pentru a cultiva complexul de superioritate al capitalei republicii noastre… ”În capitală, și câinii latră mai cenytral!” ironizau, suporterii, această probă de megalomnie egolatră…

Important, pentru calitatea științifică a lucrării, este faptul că în text nu au fost incluse nici unul din  multele can-canuri mediatizate de presa profilată de speculații și senzaționalul monden; acesta este este ( încă) un argument care pledează pentru calitatea științifică a monografiei: o lucrare în primul rând adevărată, anume, recuperarea memoriei colective pentru posteritate a unui fenomen cultural-artistic cu amplitidine axiologică incontestabilă . Autorul a intenționat, deci, nu realizarea unei lucrări comerciale, care sî fie valorificate unui public setos de senzațional, ci realizarea unui reper valoric de referință, care să funcționeze ca motivație pentru generațiile viitoare : anume, dacă generația acestor olteni au demonstrat  că se poate cuceri podiumul, înseamnă că și voi, viitoare generații puteți!

Recenta monografie este nu doar povestea unei legende, ci și meșteșugul victoriei, explicat pe înțelesul tuturor , fără pusee euforice, dar persuaziv.

Pentru a mări prezumția de credibilitate , textul a inclus și aprecierile unor persoane care s-au afirmat în alte domenii de activitate, dar care au susținut , ca suporteri, echipa craioveană pe coordonatele afirmării sale, care s-au bucurat , dar au și suferit pentru destinul echipei, fără să o abandoneze,sub aspectul  loialității afective.

Celor care invocă mediocritatea fotbalului actual din tara noastră, le amintesc o raplică antologică a marelui scriitor român Cami Petrescu, dată unui jrnalst car se lamenta cu privire la madiocritatea perioadei dintre cele două rîzboaie mondiale :”Nu omul este medicru, ci scopul,. Dați-i un scop înalt, și âl veți scoate dinmediocritate !”.

Această monografie, poate fi receptată și în aria acestui îndemn, de stringentă actualitate.

Valoroasa  Școală sociologică din Craiova, care a mai lansat în circuitul științific și alte texte antologice, este așteptată să valorifice și alte carate ale oltenismului exemplar, și din alte domenii de activitate, Îi dorim succes!

Prof.univ.dr. Ștefan Buzărnescu

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*